Lucian Merişca, fondatorul cenaclului Quasar

Cristian BODNARESCU
Lucian Merişca, scriitor, ziarist, realizator de emisiuni la Radiodifuziunea Română şi medic este fondatorul cenaclului ,,Quasar”, împreună cu fratele său, Dan Merişca. Cine va avea ocazia să caute în ultima ediţie a enciclopediei mondiale a SF-ului autorii Jon Clute şi Peter Nicholls va găsi acolo numele lui Lucian Merişca, Dan Merişca şi George Ceauşu. Să mai menţionăm că Lucian Merişca a semnat un contract cu prestigioasa editură Atalante din Franţa şi cu cea mai cunoscută editură din SUA, Thor Books, New York.

Cristian Bodnărescu: Lucian, ţinând cont că eşti fondatorul cenaclului literar Quasar, fă o scurtă istorie a cenaclului, aducând în lumină momentele lui culminante, revenind, treptat, la prezent.
Lucian Merişca: Îţi spuneam, într-o discuţie anterioară că noi, cei din cenaclul Quasar, sau Clubul Unesco Quasar ori Cenaclul de Anticipaţie, cum vrem să-i spunem, avem o a doua familie acolo în Quasar, o familie care datează de 27 de ani, din 1979, unii având chiar probleme cu familia lor reală din cauza acestei familii imaginare numită Quasar. În momentul de faţă, chiar dacă am vrea să ne scoatem de pe spate eticheta de SF-ist şi de quasarist e destul de dificil. Chiar dacă eu mă ocup de minorităţi, tu de muzică şi poezie, alţii de eseuri, şi aşa mai departe s-ar putea să rămânem cu această etichetă adânc imprimată. Nu pot spune că n-am avut succese şi satisfacţii, pentru că, în fond, poate cele mai mari satisfacţii şi fericiri mi le-a adus ceastă legătură cu SF-ul şi legătura quasaristă, eu împreună cu fratele meu fondând cenaclul Quasar. Fratele meu, Dan Merişca a fst fondatorul de bază, alături de alţi membri Cenaclului Quasar, Cenaclu de Anticipaţie cum spuneam atunci, la Casa Studenţilor. Acum suntem mai mulţi la Muzeul Literaturii Române decât la Casa Studenţilor. Puţini ştiu că arhicunoscutul scriitor şi ziarist Cristian Tudor Popescu a fost format de către Dan Merişca şi de mediul găsit la Quasar şi la taberele de SF organizate de cenaclul Quasar şi de către Dan Merişca. Cristian Tudor Popescu recunoaşte acest lucru, simţindu-se în continuare foarte ataşat de memoria fratelui meu. Printre cei care sunt foarte bine cunoscuţi, sunt trupa Diveritis. O bună parte din ei, cum ar fi Toni Grecu sau Cristian Greţcu au fost membri Quasar. Au organizat spectacole şi au compus texte de SF, fiind ataşaţi de clubul nostru de Sience Fiction. Mai nou, fapt care iarăşi nu se cunoaşte, ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu a fost la cenaclul Quasar şi a citit o proză SF, eu fiind prezent. Deci, şi el este autor de SF şi este un bun prieten de-al nostru. La Ministerul de Externe este şi Sorin Simion, şi el mebru fondator al cenaclului Quasar. Acum ne prindem bine că avem legături cu stânga şi cu dreapta politicii pentru că, în privinţa stângii, toată lumea ştie legăturile cu Alexandru Mironov, care este un vechi fan şi scriitor SF. Am avut nenumărate întâlniri, vreme de 30 de ani, jumătate din ele fiind organizate de Dan Merişca. Apoi, Dan Merişca dispărut, după cum ştie lumea, intrând în legendă. Noi am continuat opera în măsura ăn care am putut. George Ceauşu şi Lucian Merişca. George Ceauşu este principalul fondator al mişcărilor SF de la Iaşi.

 

Cristian Bodnărescu: Care sunt principalii membri Quasar care încă activează?
Lucian Merişca: George Ceauşu, preşedintele, Vlad Frânghiu, vechi, Dumitru Pruteianu, care numai este, Cristian Bodnărescu, care este foarte activ, membru care este mândria noastră, Nicole Vasilcovschi, mândrindu-ne şi cu ea, o tânără poetă studentă, la fel ca şi Cristian Bodnărescu.

 

Cristian Bodnărescu: Menţionează principalele manifestări şi publicaţii Quasar.
Lucian Merişca: Noi, cei de la Quasar participăm la convenţii europene şi mondiale de SF. Acum vin de la o convenţie europeană foarte importantă, Utopial care s-a ţinut la Nantes, în Franţa. O parte dintre noi am publicat şi în străinătate. Referindu-mă la trecutul şi prezentul apropiat, sunt puţine manifestări SF în ţară. Dacă în anii ’80 erau 80 de cenacluri şi era aproape în fiecare lună o întâlnire de SF într-un loc sau în altul din ţară, actualmente sunt 4 grupuri de SF în România. După revoluţie eram pe locul 4 în Europa după: englezi, germani şi francezi. Acum stăm prost, fiind câteva activităţi în ţară. Este întâlnirea aceasta quasar de toamnă, întâlnirea quasar de primăvară şi tabăra de SF de pe dunăre Atlanticron, de lângă Cernavodă, care este tabără internaţionale. Şi la noi de multe ori au fost organizate întâlniri internaţionale. Timişoara văd că se mişcă acum, în primul rând. La cenaclul Helion din Timişoara se organizeză în ultimul timp tot felul de activităţi. Sunt Zilele Quasar organizate de Dan, apoi de George Ceauşu, sunt taberele SF pe care le-am organizat. Sunt taberele SF pe care le.am organizat cu mai multe ocazii, organizate de fratele meu, Dan Merişca. Am organizat tabere SF împreună cu cei din judeţul Botoşani la începutul anilor ’80 în Codrul Guranda, apoi la Strunga şi Bucium. Mai târziu am ajutat pe alţii să organizeze în alte locuri din ţară, ajutorul principal venin de la Dan. Memorabile sunt întâlnirile noastre naţionale organizate de Dan şi de Florin Antohi în 1981 şi 1986. Iată, anul acesta se împlinesc 20 de ani de la acea întâlnire foarte importantă, la care a participat Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Mihai Şora, Liviu Antonesei şi alte nume cunoscute. În ghettoul nostru puteam vorbi nestingheriţi de: utopie, distopie, antiutopie, contrautopie, care puteau polemiza cu ideologia comunistă a vremurilor.

 

Cristian Bodnărescu: Spuneţi cum lupta lumina quasariană împotriva întunecimii comunismului, ţinând cont că era, probabil, singurul cenaclul care ducea o asemenea luptă deschisă.
Lucian Merişca: Cenaclul Quasar lupta împotriva dictaturii prin mijloacele specifice de atunci. Nu putem spune că s-au făcut acţiuni directe, pentru că am fi ajuns imediat la închisoare. Niciodată nu am făcut compromisuri. Toate publicaţiile noastre nu i-au dedicat prima pagină lui Ceauşescu sau congresului nu ştiu cât al partidului. Din contră, eu am putut să public proză dizidentă în occident în 1987, deci asta se întâmpla cu 2 ani înaintea prăbuşirii regimului comunist. În general, tot SF-ul din România nu a făcut compromisuri. Ni se sugera să scriem despre muncitori ori daci, dar era destul de dificil să scrii în SF despre muncitori ori daci. A fost o subversiune subversivă de SF. Aici, la Iaşi s-a lansat primul almanah SF românesc care s-a numit ,,SF Magazine”, în 1981. Apoi, au apărut 4 numere de reviste de critică literară SF, de teorie literară SF şi de istoria SF-ului scoase de Dan Merişca, numite ,,Contact SF”, primele din ţară. Tot Dan Merişca a scos primele ,,news zine”, news data, mici ziare care circulau între noi, bârfe sau alte informaţii. Aceste mici ziare SF întreţineau relaţiile dintre cele 80 de cluburi de SF, mai multe decât judeţele ţării. Am organizat un turneu de spectacole de anticipaţie când eram student, apoi, George Ceauşu a scos revista ,,Holograma”, am scos antologii i volume personale şi în cei 30 de ani am avut 27 de scriitori, deci nu a fost inutilă această şcoală de quasar.

 

 

Cristian Bodnărescu: Descrie-l pe Dan Merişca, din prisma fratelui.
Lucian Merişca: Lumea îşi aduce aminte că a încercat să facă cât mai multe în cât mai multe domenii şi poate că asta i-a epuizat timpul şi energia. Să nu uităm că el coordona activităţile din Casa Studenţilor ca instructor, începând de la rock-erii din subsol, Stud Bar cum se cheamă acum până la yoginii sau dianetica din camera 66 sau SF-ul, cenaclul Quasar, Saa Azur sau fotocineclub, apoi s-a ocupat de break dance. Puţini ştiu acum, dar am casete care pot dovedi că Dan a organizat cele mai bune trupe din ţară de break dance şi a luat multe premii în ţară. Şi acum am diplomele. Trupa e Quasar Dance. Există şi Quasar Space Music organizată de Romeo Cozma. Deci, sunt mai multe ramuri quasar orientate spre dans sau muzică, alături de cele tradiţionale, legate de literatura SF, arta SF, ştiinţele de fronteră, tate acestea fiind plecate de la Dan. A încercat să-i ajute pe foarte mulţi şi a rueşit să-i stimuleze. Chiar ducem lipsă acum de un manager care să facă această muncă necesară şi ingrată, între autori şi editori sau publicaţii. Mulţi, cum ar fi Cristian Tudor Popescu care este foarte cunoscut şi care îi datorează pana lui de scriitor şi ziarist lui Dan Merişca, îi datorează mult din cariera lor lui Dan. Legendele care circulă spun că a făcut bine şi după. Nu doresc să intrăm acum în legenda de metafizică. Toţi cei ce l-au cunoscut s-au simţit ataşaţi de an. Nu era genul care să supere, chiar dacă îţi spunea o critică pe faţă, ţi-o spunea cu cea mai bune intenţii şi atunci îţi era de folos. Sufletul lui bun cred că încălzeşte şi acum o parte din celor din Quasar sau celor care trec prin Casa Studenţilor. Chiar îmi aduc aminte că, în vremea în care era ministru a tineretului, Alexandru Mironov, spunea că ar trebui ca denumirea Casei de Cultură a studenţilor din Iaşi ar trebui să fie ,,Dan Merişca”. Toate celelalte case de cultură din alte părţi au o denumire, cea din Iaşi nu are.

Cristian Bodnărescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *