Trezire

3778188_lusia-raciborowska

Cristian BODNĂRESCU
25-10-2013

Atunci când raza dimineții
Alunecă în preajma mea,
Visul din mirajul ceții
Chip și suflet îmi dădea.

Pași frenetici de lumină
Întuneric și mister,
Pregătea a mea humină
Neștiind de auster.

Zile multe și deșarte
Mă-ndemnau la contopire,
Doar gândurile aparte
Mă chemau spre izbăvire.

Lin vibrează aritmetic
Pasul iute pe alei,
Lacrimile curg besmetic
Trezește-te dacă vrei.

Prima dragoste deșartă
Furișă al nopții chin,
La școală ea este luată
Îmi blestem al meu destin.

Timpul trece peste hume,
Întâmplări la ceas târziu
Mă trezesc din a mea lume
Parcă văd mai străveziu.

Trăiește doar cine poate
Într-o lume prea bizară,
Animalele ce dau din coate
Nu aud șoapta amară.

Cercul peste timp și spațiu
Este nevăzut aievea,
Sclavii așteaptă solstițiu
Și în el de vor cădea.

Gândul tău mă cheamă tare
Amintind de-un vechi tumult,
Iarăși simt a noastră boare
Nu ne-am mai văzut demult…

Singur ochii mi-i deschid
Putând vedea cum scriu
Trupul zace doar perfid,
Trezește-te! Ești în sicriu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *